Cântec desuet

Şi timpul se scurge încet,

Covorul suspină şi tresaltă ciudat,

Aşternuturile foşnesc ducându-ţi dorul,

Şi asta la două clipe după ce-ai plecat.

Sau erau…două ore,două zile,sau…doi ani?

Cine mai ştie…să numere sau să grăiască

Ai luat cu tine graiul şi gândirea

Multora dintre noi şi le-ai ascuns departe.

Şi ai lăsat sărutări catifelate, şi parfumul tău…

Dulce-ţipător de fruct exotic,

Mângâieri fierbinţi a privirii de abanos,

Surâsul cristalin,copilăresc, ingenuu…

Ai luat multe cu tine şi-ai lăsat…destule

Clipe frumoase, amintiri de pus în ramă,

Şi răni deschise , ce nu au încetat să doară.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *