Sunt in Banat de vreo 12 ani aproape. Am venit, tin minte si acum, pe 26 Septembrie 2013 la un interviu, iar de la 1 Octombrie m-am mutat aici.
Asa mult m-au placut banatenii, mie Timisoara… asa si asa.
Ca orice oltean neaos, normal ca mi-am gasit o banatzanca, altfel cum as fi dezis lozinca: familia traditionala (in Banat) este formata macar dintr-un oltean.
Acum va veti intreba, de unde titlu si ce e atat de special la noi oltenii?
Daca aveti nitica rabdare, dupa o introducere sumara de … cateva pagini o sa explic pe indelete… dar mai intai sa aduc o bere… Asta pe care o am s-a incalzit, si firul epic nu curge fluent daca nu e umectat.
Am plecat aseara dupa bere si am ajuns sa continui scrierea astazi de dimineata, ca deh, mai o discutie, mai un chips, mai o gluma… trece timpul.
Ah, povesteam despre venirea mea in Banat si epopeea de aici. Tot in acelasi an, in 2013, proaspat mutat aici, ma punea Belzebut sa iau un taxi si ghici ce, si soferul era tot oltean, trait aici…dar domnia sa, ma sfatuia sa nu spun ca sunt oltean, ca vezi Doamne, oltenii sunt cam blagosloviti, ca nu prea sunt iubiti si alte d-astea.
Pai, cand vreo data au fost iubiti oltenii? Hai sa fim seriosi! Olteanul, e specia aia de roman: “Capra raioasa cu coada pe sus !” – vorba decanului meu de la Facultatea de Informatica… de acum, eheeee – vreo 17 ani (Valeleu mamicule, dar tare prafuit si uitat de istorie mai sunt si eu). Ce incerca domnia sa, sa spune este ca: oltenii sunt impulsivi, dracosi, galagiosi, laudarosi… si au destule alte atribute mostenite de la rudele mai bogate: italienii.
Sau cum zic alte lozinci: Olteanul se duce la magazia de functii! Ca el vrea sa fie sef!
Stiind toate astea si stiind ca sunt diferit! Pentru ca: La naiba in puii mei! Dragut, SUNT! Destept, pfoai, ma trezesc uneori si singur daca aud ceasul desteptator! Tacut si la locul lui, chiar mai era nevoie sa explic? Se vede din ce am scris!
Manierat, stiu sa injur macar 10 minute fara sa ma repet! Si de prin 2019 am facut schimb de experiente cu un coleg cu origin din Valea Jiului si am invatat si injuraturile cu poveste! Ce sa mai! Alt nivel!
Deci, nu as avea cum sa nu ma laud ca is olten! Basca, mai sunt si nascut la Craiova, trait la Targu Jiu si Craiova! Deci daca ma intepi, nu curge orice sange… curge bere si alte d-al d-astea… ca deh, ca orice oltean original, beau doar: de la motorina in sus!
Avand tolba plina si inhamat la asemenea lista de atribute, am pornit in epopeea Banateana, si nu in ultimul rand, invatand mai toate bancurile cu olteni. Ca nu era posibil sa spuna o gluma sau un banc mai tare ca al meu despre olteni. Ca deh, m-ar fi bagat in buzunar.
Tot aici mi-am facut prieteni unghiuri, desi se stie ca unghiurii si oltenii se inteleg si traiesc intr-o comuniune precum uleiul cu apa. Tot aici a inceput si lunga mea experienta de a avea sefe la munca. Ca au fost PM, Managere sau ce au fost… tot sefe si tot doamne… Si ca toate doamnele, fireste ca mi-au mancat zilele.
Si aici mi-am gasit si iubirea vietii mele, ca deh se apropia 40 si riscam sa nu ma mai ia nici dracu. Si de cand mi-am gasit iubirea vietii mele si ne-am mutat la ea… A inceput partea a 2-a a epopeii.
Ba vericule, dar ce aveti ma? Ce va facui? Ca ma maritai? Ca ma dusei magar inchiriat? Ca biata femeie, i-a luat lu tata prostu’ din casa? Baaa, ‘ti-ai dreaq de urati! Dar voi cand ati venit in Banat, cum a fost? Nu aproape tot pe acolo? Ati plecat plini de bani din Oltenia, ca broasca de pene, si v-ati asezat aici. Ca e lumea mai linistita si era la mai bine. Ba pe dracu! Tot cu foamea in glada si voi, ca si mine! Ti-ai dreaq de olteni!
De insurat inca nu m-am insurat, ca deh, desi am 4 surori superbe, care mi-au mancat zilele in copilarie. De asemenea, am 4 cumnati ce la inceputul casatoriei, aratau falnici ca niste brazi si acum dupa zeci de ani sunt, tot asa, doar ca mai rablagiti. Ma face sa cred ca femeia casatorita, e ca un bolid. Bai nene, daca nu te stii cu din astea, nu te bagi. Daca esti neinsurat, mai ai o sansa infima, sa scapi cu viata, dar daca te-ai casatorit…
Este la fel cum am facut eu cu fiecare casatorie a surorilor mele. Si asta e realitatea, nu o inventie de-a mea. Ai mei si mai ales mama, sunt de moda veche, asa ca fetele au fost cerute de la parinti. Desi este un om foarte la locul ei si calma, cand erau la inceputuri viitorii gineri, ea era un buldog cu alura fioroasa.
Si ca sa fie portretul complet, noi ca si familie suntem mai marunti de statura, tata fiind cel mai inalt pana in 1,70. Cumnatii mei, dracu stie ce au mancat, mai toti cat usa, cel mai scund 1,78. Toti bine legati, ca bradul. Si sa ii fi vazut pe ei, asa smeriti si cuminti, pe langa ai mei.
Si cum de mic, am fost un copil linistit si cu frica lui Dzeu, nu am putut decat sa le dau si eu un sfat. Iti dai seama, dadeam sfaturi, oamenilor ce erau cu 5-10 ani mai mari ca mine, dar de ce nu? Si fiecaruia, le-am zis asa de-o parte: “Auzi, voi maine mergeti la cununie, sa semnati actele, asa-i? Eu zic sa te mai gandesti, cat mai ai timp. Eu iti spun, e sora mea si o iubesc, dar e dusa rau. Imi fac datoria sa iti spun si sa te avertizez. Tu faci ce vrei! E viata ta!”
Si sa fi vazut pe bietii malaci, cum se schimbau la fata in toate culorile si ii luau si transpiratiile!
Mai tarziu, dragele surori, m-or iubit maxim dar a meritat, fiecare vanataie primita apoi. Sa ai parte de un real spectacol al reactiilor.
Si cum de-a lungul vietii, am fost si un amic, dar si cumnat deosebit, incerc sa ma tin departe de casatorie, deoarece stiu ca e o lista lunga in asteptare, ce trebuie sa fie rezolvata.
Pe de alta parte, nu ma stresez, deoarece mandra mea nu vrea maritis, asta a fost primul lucru ce am intrebat-o cand ne-am cunoscut. A fost un semi pact cu Diavo…aaa. Ea a recunoscut ca e nebuna, eu am recunoscut ca nu vreau sa ma insor si cu atat mai putin sa il vad pe popa, si am fost amandoi linistiti si cu o piatra de pe inima luata.
Hai ca va mai scriu si datile viitoare, ca stiu ca ma iubiti! Sunt un simplastic, ce puii mei!