Doar noi , şi ale noastre umbre calde,

Se preling pe străzi , şoptindu-ne dragostea,

Pură şi duioasă, sufletele ne vibrează armonios,

Cu fiecare te iubesc sărutat pe trup.

 

La fiecare adiere a vântului prin părul tău,

La fiecare oftat, la fiecare vorbă a ta

Dulce şi suavă, sufletu-mi tresare

Dansând ca după o simfonie nevăzută.

 

Alergam ca doi copii, pe câmpia fericirii,

Desculţi, adunând bucuriile înflorite la

Fiecare pas al tău, cerul zâmbeşte duios,

Soarele clipeşte şăgalnic, încălzindu-ne sufletele.

 

Doar noi, suntem materia antrenată

Pe râul năvalnic, numit iubire,

Doar noi, menţinem focul veşnic al

Dragostei noastre, ce nu se va stinge nici când.

 

Tresar, căci mi-ai şoptit ceva frumos

Ceva ce-mi picură fericirea în suflet,

Mi-ai zis un te iubesc sincer şi duios,

Şi parcă toată fiinţa mea s-a topit negreşit.

Doar noi , stând pe banca noastră din parc,

Şi mărturisindu-ne iubire veşnică,

Doar noi la munte, sub cerul înstelat de mai,

Ascultând şoaptele mândrei păduri de brad.

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *